LICEUL TEHNOLOGIC “CRISTOFOR NAKO” SÂNNICOLAU MARE

Prima şcoală agricolă din România a fost înfiinţată în anul 1799 la Sannicolau-Mare.

 Hotărârea de înfiinţare a unei şcoli agricole la Sannicolau-Mare, cu denumirea de “Şcoală practică -agricolă”, a fost luată pe baza testamentului lui Cristofor de Nako, un om bogat care a murit la sfârşitul anului 1800 la Pesta . El a lăsat moştenire nu numai terenul necesar, ci şi o mare sumă de bani pentru înfiinţarea unei asemenea şcoli la Sannicolau-Mare, unde era centrul moşiilor lui. Înfiinţarea aestei şcoli se înscrie în cadrul concepţiilor pedagogice care căpătaseră răspândire în a doua jumătate a sec.al XVIII-lea,în baza ideii exprimate încă din secolul anterior de către Ioan Amos Comenius (1592-1670), conform căreia în şcoli trebuie să se înveţe tot ce poate perfecţiona fiinţa umană şi contribuie la ameliorarea stării economice, politice,morale şi şcolare. În evoluţia “bătrânei doamne” a şcolii agricole româneşti putem deosebi următoarele etape: – 1802-1899 a funcţionat ca “Mică şcoală de agricultură”, în care se pregăteau 12 fii de iobagi (3 elevi români, 3 elevi germani, 3 elevi sârbi, 3 elevi maghiari) recomandaţi de învăţător ca cei mai talentaţi, ca să lucreze pe moşia familiei Nako. Şcoala fiind particulară, fiecare elev primea o bursă de 40 de florini pe an, din care achita masa şi cazarea, iar în funcţie de rezultatele obţinute, primea şi premii. – 1889-1919 devine Şcoală de stat sub Imperiul Austro-ungar. După preluarea şcolii de către stat, prin Ministerul Agriculturii au fost reglementate toate problemele financiare şi organizatorice, care au rămas valabile până în 1919,când şcoala a fost preluată de Statul Român. – 1919-1948 funcţionează ca Şcoală de Stat sub statut român.În 1919 când a fost preluată, aceasta a fost distrusă şi devastată în urma războiului mondial din 1914-1918. După ce s-au reparat şi refăcut clădirile şi s-a procurat din nou inventarul,în perioada 1919-1923, şcoala funcţionează ca “Şcoală inferioară de agricultură” cu durata de şcolarizare de 4, din care 3 ani teoretic şi un an învăţământ practic. În 1932 ministerul transformă această şcoală în şcoală de iarnă, cu durata de şcolarizare de 2 ani, care a funcţionat până în 1945, iar în perioada 1945-1948, a funcţionat ca Şcoală de îmbunătăţiri funciare. În urma reformei învăţământului din 1948, evoluţia şcolii a fost următoarea: – 1948-1955 ” Şcoală Medie Tehnică Agricolă”, care în 1955 s-a transformat în Grup Şcolar Agricol, funcţionând până în 1966 cu următoarele profile : – Şcoală profesională de mecanici agricoli – Şcoală profesională de îmbunătăţiri funciare – Şcoală profesională de tractorişti – Şcoală tehnică de maiştri agricoli – Şcoală tehnică de 4 ani cu secţiile: – agricolă, veterinară şi contabilitatea agricolă.